Nerecunoașterea numelor sacre

Nerecunoașterea numelor sacre

Una din lucrarile Arhi-înșelatorului (AntiMashiach) este schimbarea numelor sacre: Creatorul are un nume și acest nume e יהוה Yahveh(Yaue) sub acest nume Creatorul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri și El însuși s-a recomandat cu acest nume.

 יהוה Yahveh (YAUE) a zis lui Moise: „Eu sînt יהוה Yahveh (YAUE).” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce Se numeşte יהוה Yahveh (YAUE), m-a trimis la voi.
 יהוה Yahveh (YAUE) a mai zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: „ יהוה Yahveh (YAUE) Cel Atotputernic al părinţilor voştri, יהוה Yahveh (YAUE) al lui Avraam, יהוה Yahveh (YAUE) al lui Isaac şi יהוה Yahveh (YAUE) al lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele* Meu pentru veşnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam.  (Exod 3:14-15).

Să înțelegem și să analizăm puțin înșelăciunea; numele prorocilor din vechime: Ilie(EliYahu), Isaia(YesaYahu), Ieremia(YirmeYahu), Ezekia(HizkiYah), Obadia(OvadYah)….Toți aceștia au ramas în scripturi cu numele lor originale. De ce a fost nevoie să se înlocuiască numele Creatorului și ale altor persoane din scripturi ? Dacă era nevoie de o translatație ar fi trebuit să se translateze corect însemnătatea numelor sfinte. 

Ilie, in ebraica, EliYáhu, care inseamna : Yahveh al meu, Atotputernic.
Ieremia, in ebraica, YirmeYahu, care inseamna : Yahveh ma chemat.
Isaia, in ebraica, YešaYáhu, care inseamna : Yahveh, Salvatorul meu.
Obadia, in ebraica, OvadYah care inseamna : Servul lui Yahveh.
Zaharia, in ebraica, ZachariyYah, care inseamna : Yahveh si-a adus aminte.
Ezechia, in Ebraica, ḤizkiYah care inseamna : Yahveh ma intarit.

De exemplu: dacă am vrea să translatăm numele יהוה Yahveh (Yaue), ar trebui să spunem CEL VEȘNIC!! Dar cu părere de rău, Numele יהוה Yahveh (Yaue) a fost scos din scriptură și înlocuit cu un cuvînt care este deșert, fără valoare. Aici vedem gheara lui Satan care voiește ca numele Creatorului să fie uitat și înlocuit cu Baal = Domnul 

Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe cari le istoriseşte fiecare din ei aproapelui său, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal? (Ier. 23:27)

 Numele יהוה Yahveh(Yaue) are însemnătate; un înțeles profund, pentru că EL este CEL VEȘNIC, CREATORUL; domnul nu înseamnă nimic. Sînt mulți domni și stăpîni, după cum Shaul (Pavel) spunea: dar pentru noi care credem ; este Un singur Eylohim, Tatal, יהוה Yahveh (Yaue);…și un singur haMașiya (Mesia) יהושע Yahshuah (Yașua)…

totuşi pentru noi nu este decît, Unul singur Yahweh (YAUE): Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi singurul Stăpîn: (Yașua) haMaşiya prin care sunt toate lucrurile, şi prin El şi noi. (1Cor. 8:6)

Lucrarea satanică de renegare a numelor originale a reușit cu succes și omenirea nu mai cheamă numele lui יהוה Yahveh (Yaue), ci numele lui Baal = domnul; și închinarea nu mai este atribuită Creatorului ci idolului. Pentru marea majoritate e o închinare inconștientă. Pentru că așa s-au născut, sau așa au primit, deci este rău si odata ce cunoastem, Numele Adevarate trebuie sa ne intoarcem la origini pentru a face o inchinare corecta.

Cine își poate închipui pe Miriam (maria) mama lui יהושע Yașua chemîndu-l pe fiul ei pe un nume păgîn; grecesc; Isus? Cînd îngerul (malach) Gabriel i-a spus precis să-l numească יהושע (Yașua). Numele lui haMashyah este יהושע Yahshuah(Yașua), nu Isus.

Isus nu înseamnă nimic, nu are înțelesul de יהוה Yahveh (Yaue) Mîntuitorul. Pe cind יהושע Yahshuah (Yașua) are înțeles și acesta este יהוה YHWH (Yaue) Mîntuește; deci în numele lui יהושע (Yașua) este putere; și demonii erau înspăimîntați de acest nume; יהושע (Yașua) poartă numele Tatălui; deci  יהוה Yahveh (Yaue) este neprihănirea noastră. Este putere în acest nume; de aceia trebue să-L folosim în închinare și vorbire.

În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i -L vor da: ,Yahveh, Neprihănirea noastră!„ (Ier. 23:6)

Ținta lui Satan a fost de a elimina aceste nume puternice și a le înlocui cu surogate false pentru-ca numele CREATORULUI să fie adus la nimic, fără nicio valoare; și numele lui baal=domnul să triumfe spre slava lui Satan; acesta a fost planul lui haȘatan; și a reușit într-o mare masură.

Acum cînd ți-sa făcut cunoscut numele Creatorului al Mîntuitorului și tu continui în a chema pe Creator Baal=domnul; calci porunca a 3-a care spune; să nu iei în deșert NUMELE lui יהוה Yaue Eylohim al tău. Să nu iei un nume desert drept numele lui יהוה Yahveh (Yaue Eylohim). Satan este bucuros cînd tu implori Creatorul sub numele; Domnul=baal; pentru-că de fapt tu îl implori pe el (Satan) El (Satan) fiind ascuns sub numele Domnul=baal. Domnul este BAAL.

Să nu iei un nume deşert drept Numele lui יהוה Yahveh (YAUE) Cel Atotputernic al tău; căci יהוה Yahveh (YAUE) nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. (Exod 20:7)Original

Pe de altă parte, o altă categorie de credincioși, acceptă numele sfinte, cheamă pe Creator pe numele Lui יהוה Yahveh (Yaue), dar refuză Legea Creatorului. O refuză zicînd că…Nimeni nu poate ținea Poruncile, numai unul singur a putut asta, adică יהושע Yașua. Oare este chiar așa? Ce spun Scripturile despre Legea lui יהוה Yahveh (Yaue) ?

Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie. (Psalm 119:4)

Caci dragostea de Yahveh sta in pazirea poruncilor Lui. Si poruncile Lui nu sunt grele; (1Ioan.5:3)

Cui au fost date aceste Porunci? Sigur oamenilor, deci יהוה Yahveh (Yaue) a știut că pot fi ținute (păzite). În altă ordine de idei, Neprihăniți (sfinți) au fost capabili de a ținea Legea lui יהוה Yahveh (Yaue). 

Avem în Cartea Evrei 11, o listă destul de bogată de oameni Neprihăniți, deci oameni care au putut ținea Legea, fără prihană, de aceia au fost numiți Neprihăniți, Avraam este un exemplu viu.Ideia că nimeni nu poate ținea Poruncile și Legea, e o minciună a Diavolului.

pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, şi legile Mele.„ (Genesa 26:5).  Shalom !!!

Binecuvântarea lui Moise

Binecuvântarea lui Moise

YHWH a venit din Sinai, si a rãsãrit peste ei din Seir A strãlucit din muntele Paran, si a iesit din mijlocul Zecilor de mii de sfinti, având în dreapta lui focul legii .Da, El iubeste popoarele; sfintii lângã Tine-si au locul!

Ei au stãtut la picioarele Tale, au primit cuvintele Tale!Moise ne-a dat legea, adunãrii lui Iacov ca mostenire .El era împãrat în Israel, si la el se adunau cãpeteniile Poporului. Si semintiile lui Israel, prosperau în mãrire . 

Trãiascã Ruben, si sã nu moarã ! Si bãrbatii lui sã fie  La numãr multi! YHWH, si glasul lui Iuda, ascultã! Si adu-l la poporul lui ; puternice sã-i fie mâinile sale!Sã îi fii ajutor împotriva vrãjmasilor, cu putere multã!

Tumim si Urim, au fost încredintati bãrbatului sfânt Pe care l-ai ispitit la Masa, care Te-ai certat la Meriba;Levi a zis despre tatãl, despre mama sa: nu i-am vãzut!Si despre fratii lui: Nu vã cunosc! A glãsuit cu limba!

Cãci pãzesc cuvantul Tãu sfânt, si tin legãmântul Tãu,El învatã pe Iacov poruncile Tale, si pe Israel legea Ta ;Ei pun tamaie sub nãrile Tale, si ardere pe altarul Tãu .Binecuvinteazã taria lui, YHWH! Priveste lucrarea sa!

Prin lucrarea mâinilor lui, de copii n-a vrut sã mai stie .Frânge salele protivnicilor lui, care-l urãsc si-i tin cale!Toti cei ce vor sã-l învingã, sã nu poatã sã-l biruiascãSã cadã în bãtãlie, si vrãjmasii lui sã nu se mai scoale!

Beniamin, tânãrul vlãstar, este prea iubitu Lui yawe. El va locui la adãpost, lângã YHWH, sub cortul sãu,YHWH îl va ocroti totdeauna, cu-a Lui binecuvântareSi se va odihni între umerii Lui, peste-al prãpastiei hãu .

Tara lui Iosif va primi dela YHWH, belsugu-ndurãrii Ca semn de binecuvântare, va primi peste ogoare si vii.Cel mai bun dar al cerului, roua, în revãrsatul zorilor.Cele mai bune ape care sunt, curgând în stropi argintii .

Cele mai bune raze ale soarelui, ce trezesc învierea,Cele mai bune roade ale fiecãrei luni, din aleasa pârgã,Cele mai bune roduri din muntii cei vechi, cu metale,Cele mai bune roade de pe dealurile vesnice sã curgã! 

Cele mai bune roade ale pãmântului, din tot ce cuprindeBunãvointa Celui ce S-a arãtat în rug, peste el sa cadã!Sã vinã peste capul lui Iosif, peste crestetul capului lui,Pe crestetul capului domnului fratilor lui, fãr-de tãgadã.

Cãci a fost încercat din tinerete, dar a rãmas neprihãnit,El are frumusetea râvnitã, a întâiului nãscut al taurului, Care s-a pãstrat pe sine curat, înaintea mai marilor sãi,Coarnele lui sunt tapose, cum sunt coarnele bivolului …

 Cu ele va împunge pe toate popoarele, si le va zdrobi .Pânã la marginile pãmântului, puterea i se va cunoaste ;  Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim, care nu vor lipsiEle sunt miile lui Manase, ce în pajisti verzi vor paste .

Bucurã-te, Zabuloane, de alergãrile tale, la maul mãrii!Si tu, Isahar, de corturile tale! Tu esti multumit în toate .Ei vor chema popoarele pe munte, pregãtite-n închinare,Si uniti în rugãciune acolo, vor aduce jertfe de dreptate.

Cãci vor suge bogatia mãrii, si comorile ascunse în nisip .Binecuvântat sa fie cine lãrgeste pe Gad între hotare,Când se odihneste ca un leu, si sfâsie la brate si capete .El a ales cea dintâi parte a tarii, cu suprafata cea mare .

Cãci acolo stã ascunsã mostenirea legiuitorului în Iacov .El a mers sa-si împlineascã rolul cu fruntasii poporului,Si poruncile Lui fatã de Israel, le-a ridicat la înãltimePrin strãduinti a adus la îndeplinire dreptatea Lui YHWH .

Dan este un pui de leu, care s-aruncã din Basan, Neftali sãtul de bunavointã, aleargã pânã în zori de zi,Si coplesit de binecuvântãri dela YHWH, e satisfãcut,Si-n bucuria sa, ia în stãpânire partea de apus si miazãzi .

Binecuvântat sã fie Aser, între copiii sfinti ai lui Israel!Plãcut sã fie fratilor lui, când unge piciorul în untdelemn!Zãvoarele tale sã fie de fier si de aramã la portile-ncuiate,Si puterea ta sã tinã cât zilele tale! Dela YHWH un semn .

 Nimeni nu este ca Salvatoru lui Israel ce trece pe ceruri,Ca a sã-ti vinã în ajutor ; El trece pe nori în splendoare,Creatorul cel vesnic, este un loc de adãpost în furtunãSi subt bratele lui cele vesnice, este un loc bun de scãpare .

El a izgonit pe vrãjmas dinaintea ta, si a zis :,,Nimiceste-l!’’Israel este fãrã frica în locuinta lui, si nu-si vrea alta nouã ;Izvorul lui Iacov este deoparte, si el udã grãdina înverzitã,Într-o tarã plina de grâu si de must, cerul lui picura rouã .

Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor mântuit?Un popor mântuit de YHWH, scutul ce zilnic îti dã ajutor?Pentru sabia care te face slãvit, toti vrãjmasii tãi-naintea ta,Vor face pe prietenii, dar tu vei cãlca peste înãltimile lor!   Shalom !!!

                              Postare cu Acordul autorului

LA ALTAR

          LA ALTAR

Iată YHWH porunceşte, Pentru marele preot
Care la altar slujeşte, Jertfa cum se pregăteşte
Pentru-o ardere de tot. Cum şi ce fel de bucate
Trebuie s-alcătuiască, Arderile minunate

Care prin altar sunt date, YHWH să le primească.
Căci pe-atunci, Evreii, Care mergeau să se închine,
Trebuie s-aleagă mieii, Şi făina şi viţeii Şi uleiul .
Taina e fără cuvinte, Pentru noul Israel

Căci acele lucruri sfinte, Trebuiau să-L reprezinte
Pe Yashua – cerescul Miel. Mântuirea arătată
Astăzi pentru fiecare, Ea a fost simbolizată
Prin jertfirea de-altădată, Pe-a Evreilor altare.

Avraam plin de bucurie, Când Isaac l-a întrebat
Despre mielul, jertfa vie, Prin cuvânt de profeţie
Pe Yashua l-a arătat. Ce pe vatra de lumină
YHWH a desăvîrşit, Legea jertfei pentru vină

Când la ucenici la cină, Despre Sine le-a vorbit.
Când a ridicat paharul, Apoi pâinea ce se frânge,
El le-a arătat altarul, Sus pe Golgota, Calvarul
Legământul re-inoit prin sânge.

Iar acum pâinea reală, Şi uleiul luminos
Este noua plămădeală, Fără drojdia de-ndoială
Jertfa Lui Yashua.El e Binecuvântarea
Holdelor din largul firii, El e Pâinea, El e Sarea,

El este Răscumpărarea, Mântuirea omenirii.
El desăvârşeşte starea, Înimii ce-i credincioasă
El înalţă adunarea, Dacă l-am primit lucrarea
Cea plăcută, cea frumoasă.

Căci în preoţia sfântă, Poate sta şi-un băieţel
Care pentru YHWH cântă, El prin Duhul Sfânt frământă
Jertfa unui mieluşel. Asta-i legea preoţească
Veşnică, desăvârşită, Cine vrea ca să slujească

Să înveţe să iubească, Căci iubirea e primită.
O, iubire minunată, Foc ceresc şi sfânt şi viu!
Mai coboară-te odată, Şi în inima de piatră
Până nu e prea târziu.Scrie astazi Legea

Cu porunca ta ce-a Sfinta, sfarma inima pietroasa
YHWH fă-ne-a ta săgeată, Fă-ne harfă de cântat,
Să-ţi predăm viaţa toată, Ca eroii de-altădată
Pe altarul minunat. Fă-ne să fim o preoţie

Jertfelor desăvârşite, Şi ne dă iar bucuria
Care este mărturia, Că jertfele-au fost primite.
Dă-ne şi îmbrăcămintea, Cu altarul potrivită,
Şi ne înoieşte mintea, YHWH, asta-i rugămintea

Fă-o să fie primită. Timpul a trecut şi iată
Realităţile divine. Plecăciunea de pe vatră
Este jertfa necurmată, Când te dăruieşti pe tine
Fiecare plecăciune, Este un altar! Mărire!

Mulţumind cu-nţelepciune, Lui YHWH în rugăciune
Pentru marea Lui iubire. Apoi făina curată
Este Biblia cerească, Ce trebuie cercetată
Şi dorită, şi mâncată, Omul nou mereu să crească.

Untdelemnul de măsline, Este Ungerea de sus
Care de la YHWH vine, Cu puterea Lui divina
Mărturia Lui Yashua. Iar jertfa de băutură
Este marea bucurie, Ce-i promisă în Scriptură

Harul fără de măsură, Vinul vechi din veşnicie.
Dar de fiecare dată, Când greşea vechiul popor,
Lângă jertfa necurmată, Trebuia adus pe vatră
Şi un ţap ispăşitor.

Ţapu-i mândru, cu bărbie Şi e tare, că-i cornut,
Agresiv în bătălie, Grecii, vechea-mpărăţie,
Alexandru cel temut. El purta un corn în frunte
Şi s-a repezit deodată, Ca o apă de pe munte

Peste ţărm şi peste munte, Pe mezi şi pe perşi să-i bată.
Apoi când te duci la stână, Te sufoci ca-n apa mării
De mirosul de pe lână, Ţapul are să rămână
Un simbol al desfrânării.

Tineri, iată primejdia, Şi bătrâni, şi orişicare
Ţapul e necurăţia, Nu e bună prietenia
Pe la munte, si la mare,Căci vedeţi ce oglindeşte
Căpriorul cel cornut, Care printre noi trăieşte

Şi se-nalţă şi loveşte, Ca să fie de temut.
Dar acela nu e frate, Cu starea lui lumeasca
Care lupta si se bate, Însoţit de răutate
El e fire pământească, El e Alexandru mare.

Bătăios şi tare-n cap, Când se-nalţă-n adunare
Ce spuneţi, aceasta-i oaie? Sau prin fapte el e ţap.
Haideţi să-i tăiem bărbia, Firea noastră cea lumească
Să nu mai lăsăm mândria, Răutatea, vrăjmăşia,
Peste noi să mai domnească.

Să trăim aşa cum scrie, Nu în poftele lumeşti,
Ci-n deplină curăţie, Dacă vrem cetăţenie
Sus în slăvile cereşti. Să jertfim dar căpriorul
Firea noastră cea cornută, sa o ardem pe altar

Iar voi scumpe surioare, Dacă vreţi în partea sorţii
Nu uitaţi de-nvelitoare, Dacă vreţi să fiţi mioare
Până nu învie morţii. Căci Yashua încă aşteaptă
Să luăm candela plină, Ca fecioara înţeleaptă

Dacă vrem în partea dreaptă, Să stăm cu El la masa.
Căci la-ntâia înviere, Seminţia preoţească
Va primi de sus putere, Sub a păcii adiere
Peste neamuri să domnească.

Şi-apoi câtă bucurie Va fi în mia de ani!
Când nu va mai fi robie, Nici război, nici vrăjmăşie
Şi nu vor mai fi duşmani.
Mult dorita primăvară, Va-nflori ca o grădină,

Când din cimitir afară, Porumbeii slavei zboară
Spre cetatea de lumină. Când din largul omenirii
Şi din cele patru vânturi, Cu cântările iubirii
Toţi copiii mânturii, Aduna-s-or rânduri, rânduri.

Şi va-ncepe sărbătoarea, Jertfei pentru mulţumire
Tot cuprinsul, toată zarea, Toţi vor intona cântarea
Pentru Moise, pentru Yashua  al iubirii.

          Shalom !!! Poezie publicata cu acordul Autorului

Ghedeon – Yashua

GHEDEON

Pe vremea ceea, Israel, Avea un renumit duşman,
Ce se lupta mereu cu el, Poporul ţării Madian.
Din răsăritul depărtat ,Veneau spre el ca un puhoi,
Şi l-au bătut şi l-au prădat, Şi l-au lăsat cu pumnii goi.

Aşa trecură şapte ani, Pe calendarul lui Ahaz,
De când vecinii lor duşmanii, Le duse ţara în necaz.
Şi n-a rămas nici un răsad, În Israelul cel sărac,
Când Madian dinspre Galad, Venea cu turme la atac.

Atunci poporul cel smerit, Ca dintr-un somn s-a deşteptat,
Şi-au plâns cu toţi şi s-au căit, Şi către YHWH au strigat.
Pe-atuncea ei slujeau lui Baal, Şi se-nchinau la Astartei,
De-aceea au căzut în val, Căci YHWH n-a mai fost cu ei.

De-aceea-n geamăt şi-n suspin, Şi-n lacrimi, pâinea şi-o mîncau,
Căci Madian, popor străin, Nespus de tare-i apăsa.
Atunci Stăpânul de pe tron, Un înger sfânt a delegat,
Şi l-a trimis la Ghedeon, Ce sta ascuns la treierat.

Şi îngerul cu salutări, Pe Ierubaal l-a întărit,
Venind din nesfârşite zări, El l-a chemat şi i-a vorbit.
„Cu tine YHWH este azi ! Deci nu mai sta, te cheamă El !
Te cheamă ca să mergi viteaz, Să-l izbăveşti pe Israel!”

Şi-ndată Ghedeon mirat, Îşi ridică privirea-n sus
Spre solul care l-a chemat, Şi vestea bună i-a adus.
„Tu zici că YHWH e cu noi, Şi mă numeşti viteaz, voinic,
Dar uită-te ce greu război, Purtăm cu-al nostru inamic!

Iar dacă El cu-adevărat ,Ar fi cu noi ca şi-n trecut,
Când apele s-au despicat ,Şi zidurile au căzut,
N-am fi aşa de pustiiţi, Şi alungaţi prin văgăuni,
Am fi de YHWH izbăviţi, La fel, cu semne şi minuni.

N-am fi aşa de răsfiraţi, Ca turma fără de păstor,
De tot ce-avem, îndepărtaţi, Şi n-avem nici un salvator!”
„O, Ghedeon, de ce mai stai ? Grăbeşte, nu zăbovi !
Mergi cu puterea ce o ai, Căci YHWH te va întări!

Şi nu va mai fi nici un val, Şi ceartă la al vostr’ hotar !
Dar nimiceşte-ntâi pe Baal, Şi sfaramă-al lui altar!
Şi arde-aceste urâciuni ! Şi-atuncea Israel va şti,
Că Cel ce a făcut minuni, E YHWH Elohim.”

„Şi dacă totuşi mă trimiţi ,Aş vrea un semn din partea Ta,
Şi-atunci voi crede ce-mi promiţi ,Şi la-ndoială nu voi sta.
Aş vrea prin rouă să-mi răspunzi, Prin stropii binecuvântaţi,
Şi-atunci voi şti că nu Te-ascunzi, Când noi vom plânge întristaţi.

Aş vrea când mă trezesc în zori, Pământul să-l găsesc uscat,
Iar lâna de la tungători ,S-o uzi cu stropul înrouat.”
Şi YHWH peste lâna Lui, Făcu să cadă stropi de sus,
Căci îndurarea Lui YHWH, Ea n-are margini, nici apus.

Şi s-a-mplinit cum a cerut, Pământul l-a găsit uscat,
Iar el paharul l-a umplut, Căci lâna toată s-a udat.
Şi-atuncea s-a rugat smerit „O, YHWH, nu Te supăra
De faptul căci am îndrăznit, Dar mai arată-Ţi slava Ta!

Aş vrea să schimbi al nopţii mers, Şi să repeţi tot ce-ai făcut,
Însă aş vrea acum invers, Să uzi doar bulgării de lut.”
Şi se făcu din praf noroi, Căci stropi de rouă cristalini,
S-au revărsat pe munţi, pe văi, Şi pe grădinile de crini.

Doar peste lână sta întins ,Un nor de strajă până-n zori,
Şi rouă nici nu s-a atins, De lâna de la tungători.
Şi-acum aş vrea cu toţi să ştiţi, Că cei ce-au fost întâi udaţi,
Au fost aceia izbăviţi, Iar noi eram cu toţi uscaţi.

Căci rouă care a căzut, Pe turmele lui Israel,
A fost întâi, la început, Când Elohim era cu el.
Iar noi, pământul cel uscat, Abia la urmă am primit
Din harul binecuvântat, Din rouă cerului slăvit.

Când ei căzură împietriţi, Şi rouă nu i-a mai udat,
Atuncea noi am fost primiţi, Şi-n mântuire am intrat.
O, Ghedeoane, te-ai convins, Că Elohim e stânca ta?
O, iată, darul s-a aprins, La îndoială nu mai sta!

Şi Ghedeon dădu anunţ, În tot ţinutul adormit,
Din văi, din peşteri şi din munţi, Acei ce-n luptă au venit.
Şi s-au încolonat în şir, Treizeci şi două mii de inşi,
Pornind spre muntele de mir, Spre Galaad cu toţi convinşi.

Dar cum să lupţi cu-aceşti soldaţi, Cu Madian cel furios?
Ce-avea ostaşi nenumăraţi, Şi pe cămile şi pe jos.
Dar nu-i nimic, oricâţi ar fi! Atunci când YHWH e cu noi,
Un credincios cu zece mii, Se va lupta, nedând ‘napoi.

„Şi-acum anunţă în popor, Acei fricoşi să plece acas’!”
Şi s-au întors miile lor, Doar zece mii au mai rămas.
Căci mulţi chemaţi, dar cei aleşi, Au fost puţini, şi-atunci, şi-acum;
Chiar dacă-aici sunt foarte deşi, Sunt rari pe-al pocăinţei drum.

Căci cei mai mulţi au fost fricoşi, Dar şi din cei care-au rămas,
Au fost destui necredincioşi, Ce pân’ la urmă s-au retras.
Din zece mii, trei sute doar, Aveau şi trâmbiţi şi ulcior,
Alegerea e azi prin har, Ca şi atunci lângă izvor.

Căci YHWH i-a descoperit, Pe luptătorii Lui viteji,
Pe-acei ce apa-au limpăit, Şi la fântână au stat treji.
Căci cel ce stă cu faţa-n jos, Nu poate fi la luptă dus,
Căci luptătorul credincios, El luptă cu privirea sus.

Şi YHWH iarăşi i-a vorbit, Lui Ghedeon, în chip ciudat,
Şi la-nvăţat, l-a instruit, Căci lupta s-a apropiat.
Dar parcă te-nspăimânţi, când ştii ,Că-n urma ta-s trei sute-doar,
Iar Madian cu zeci de mii, Stătea în corturi pe hotar!

Dar YHWH zice: „I-am sortit ! Pe-aceştia toţi spre-ai nimici!”
Şi-n noaptea ceea au pierit, O sută douăzeci de mii.
Căci nu-i nevoie să luptaţi, Cu arme noi, cu pumnu-n vânt,
Ci doar din trâmbiţi să sunaţi, Căci sabia e a-Lui Cuvânt.

Şi Ghedeon s-a coborât, În tabăra lui Madian,
Când ei cu toţi au tăbărât, Şi-au adormit lângă Iordan.
Căci Împăratul i-a trimis, Conducătorului, de sus,
S-audă-n taina unui vis, Ce-un om, la un alt om i-a spus.

„Vai, omule, ce vis ciudat! O pâine dinspre Israel,
Al nostru cort l-a răsturnat, Şi praful s-a ales de el.”
Iar celălalt, cu tristu-i ton, Ca un prooroc a tâlcuit,
„Să ştii, c-acesta-i Ghedeon, Acel viteaz Israelit.

Să ştii că Elohim ne-a, dat Spre nimicire-n mâna lui.”
Iar Ghedeon i-a ascultat, Ascuns în dosul cortului.
Şi se-aruncă cu faţa-n jos, Şi-atunci l-a binecuvântat,
Pe Elohim a lui milos, Că-ntre vrăjmaşi la-mbărbătat.

Şi s-a întors spre-a-mbărbăta, Pe-acei trei sute din câmpii,
Ce aşteptau spre-a se lupta, Cu Madian, cu zeci de mii.
„Voi fraţi, la mine să priviţi ! Să faceţi tot ce fac şi eu!
În urma mea cu toţi veniţi, Că-n faţă merge Elohim!”

Părea o noapte de mister, Madianiţii toţi dormeau,
Nici stele nu vedeau pe cer, Doar Ghedeon cu-ai lui vedeau.
Purtând micuţele făclii, Ascunse-n vasele de lut,
Căci YHWH îi instrui, Spunându-le ce-i de făcut.

Şi s-au oprit cu toţi pe loc, Şi-ulcioarele şi le-au distrus,
Atunci făcliile cu foc, Le-au ridicat cu toţi în sus.
Şi trâmbiţele cu ecou, Şi ei strigau cu-acelaşi ton,
Că-i sabia lui Elohim, Şi sabia lui Ghedeon.

Păreau că-s heruvimi în zbor, Cu-aripi de foc nemistuit,
Când i-au văzut vrăjmaşii lor, S-au ‘spăimîntat, s-au îngrozit.
Căci era noapte, n-au văzut, Madianiţii între ei,
Cu săbiile s-au bătut, Şi s-au luptat ca nişte lei.

Căci fiecare aşa credea, Că el loveşte un Evreu,
Şi-ostaşul speriat nu ştia, Că el lovea-n colegul său.
Şi sângele curgea şuvoi, Iar trîmbiţele răsunau,
Căci era noaptea de război, Şi toţi înspăimîntaţi fugeau.

Şi-n groaznicele bătălii, În noaptea-ceea au pierit,
O sută douăzeci de mii, Căci sabia i-a nimicit.
Şi-atunci fricoşii împăraţi, Luând cămilele de frâu,
Cu-o parte mare de soldaţi, Dădură fuga peste râu.

Dar Ghedeon nu i-a iertat, I-a urmărit până i-a prins
Şi i-a bătut, i-a dezarmat, Şi Madian a fost învins.
Voi fraţii mei, de la amvon, Oricât de iscusiţi aţi fi,
Cu sabia lui Ghedeon, Voi singuri nu veţi birui.

Căci sabia lui Elohim, Era întâi în fruntea lor,
Şi-n urmă slujitorul Său, Venea viteazul luptător.
Lăsaţi întâi să meargă El, Iar voi în urma lui veniţi,
Căci nu puteţi cu-al vostru zel, Pe Amalec să-l nimiciţi.

Că-nţelepciunea de la cer, E sabia Duhului Sfânt,
Iar voi cu sabia de fier, Cu-al vost’ talent, n-aveţi avânt.
Căci noi cu duhuri ne luptăm, Cu oastea care a căzut,
De-aceea-n luptă îl chemăm, Pe-Acel ce-i sabie şi scut.

Căci El ne-a dat cereşti făclii, În ziua când ne-a botezat,
Şi ne-a făcut ai Lui copii, Şi trîmbiţe, în mâini ne-a dat.
Deci răsunaţi de-acum mereu ! Din răsărit, pân’ la apus,
Căci dragostea lui Elohim, E pentru noi toţi ,,Yashua.”

Oricum, să nu priviţi ‘napoi, Înspăimântaţi de-a nopţii stea,
Priviţi la fraţii noştri’ eroi, Şi biruinţă veţi avea.
Al nostru comandant e sus, Biruitor desăvârşit,
Slăvitul Ghedeon Yashua, Va fi cu noi pân’ la sfîrşit.  Aleluia !!!    

                                      << Poezie publicata cu acordul Autorului >>

Pacatul

Pacatul

Pentru multi oameni ,,Pacatul” astazi este un model de viata,pentru altii o iluzie,iar cel mai rau lucru este ca i se da foarte mica importanta.Pacatul este negat de oameni ,este luat in gluma si ridiculizat.Multi oameni considera Pacatul o realitate,dar continua sa traiasca in el,fara sa se gandeasca prea mult la consecintele lui.

Dar sa nu uitam caci YHWH da o importanta majora Pacatului,si prin cateva versete sa vedem ce ne spune Scriptura :    
Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. (Ezechiel 18:20)
Fiindcă plata păcatului este moartea . (Romani 6:23)

Şase lucruri urăşte YHWH, şi chiar şapte Îi sînt urîte:ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile… cari varsă sînge nevinovat,inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi. (Provérbe 6:16-19)

Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea,şi pierzi pe cei mincinoşi; YHWH urăşte pe oamenii cari varsă sînge şi înşală. (Psalmi. 5:5-6)

Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvîrşeşte o nedreptate, este o urîciune înaintea lui YHWH, ELOHIM al tău. (Deutronom. 25:16)

Pacatul este o putere a raului,nu putem scapa de el in aceasta viata,dar il putem birui prin Puterea si ajutorul lui YHWH.Pacatosi sunt plini de mandrie si traiesc prin propriile lor merite.

Ce este Pacatul : 
Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege. (1 Ioan 3:4)
Originea Pacatului : 
El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întunerec, pe îngerii cari nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa. (Iuda 1:6)
Cum a intrat Pacatul in lume :
De aceea, după cum printr’un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit… (Romani 5:12)
Urmarile Pacatului:
Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,în cari trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.Între ei eram şi noi toţi odinioară, cînd trăiam în poftele firii noastre pămînteşti, cînd făceam voile firii pămînteşti şi ale gîndurilor noastre, şi eram din fire copii ai mîniei, ca şi ceilalţi.  (Eféseni 2:1-3)
Modul prin care YHWH a rezolvat problema Pacatului :
Pe Cel ce n’a cunoscut niciun păcat, El L -a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui YHWH în El.  (2 Corínteni 5:21)    Shalom !!!

IERUSALIM capitala a Israelului

O aluzie la „YHWH” și IERUSALIM” ca si capitala a Israelului ” genereaza DIVIZIUNI puternice  în CONVENȚIA Democrata AMERICANA

 Sa desfășurat  în Convenția Democratică din America de Nord înainte de controversa zgomotoasa referitoare la trimiterea, la „YHWH” și recunoașterea Ierusalimului drept capitala Israelului.
Votul a fost „împins” în arena convenției, cu critici puternice din Partidul Republican , pripită și „convenabila” intervenția actualului președinte Obama .

Atunci când președintele  reuniuni, a Convenției,a apelat de trei ori de a se vota în favoarea acestor două referiri la „YHWH” și „Ierusalim, capitala Israelului,” un grup foarte mare și zgomotos al delegaților a strigat „Nu!” la propunere. Și propunerea a trecut dupa  cel de-al treilea apel, însă departe de un consens …

Mulți participanți din mulțime au reacționat zgomotos împotriva deciziei de a include aceste două elemente, în manifestul politic electoral.
Potrivit unor surse bine informate, a fost președintele Obama însuși, a intervenit personal, să se schimbe propunerile în ambele cazuri. Despre referirea la „YHWH”, un reprezentant a declarat ca răspunsul președintelui a fost: „De ce acest lucru a fost initial schimbat?”

În ciuda „turbulenței” la votare, democrații , în cele din urmă au repus o secțiune referitoare la Israel, care  anterior a fost trecuta cu vederea, referitor la Ierusalim, acum declară că „Ierusalimul este și va rămâne capitala Israelului, părțile au convenit că Ierusalimul ramăne o problemă pentru negocierile privind statutul final,si ca Ierusalimul ar trebui să rămână un oraș unit și accesibil pentru oameni din toate religiile.”.

Această aluzie la Ierusalim este în conformitate cu ceea ce analiștii spun ca este poziția personala a președintelui , dar si din partea administratiei în sine, care de mult timp sustinea că decizia privind statutul Ierusalimului este o chestiune care trebuie decisă de către Israelieni și Palestinienii în negocierile de pace,dar a fost totuși o precauție imensa  în actuala administrație Americană  de a nu declara Ierusalimul drept capitala Israelului.

Vânătoarea voturilor Evreilor Americani

Opinia din Israel este, totuși, că această declarație ” este împinsa” de Obama la textul manifestului electoral prin care Ierusalimul este capitala Israelului, nu facea parte din intențiile inițiale ale partidului.
În cuvintele rostite de purtătorul de cuvânt al Knesset-ului, Reuven Rivlin, fără îndoială despre asta: „Nu am nici o îndoială că Obama a pus  Ierusalimul,pe platforma partidului din cauza unor considerente politice și campaniile electorale, precum și din cauza criticilor dure din Israel și Statele Unite , Rivlin a adăugat :” Acesta este un semn problematic, indicând reducerea treptată a angajamentului guvernului SUA în Israel „.

ISRAEL DIN CE ÎN CE MAI SINGUR
Sentimentul regretabil exprimat de către o mare parte de democratii din Congres relevă, nu numai înlăturarea lui YHWH de politica Americana.Va veni ziua – și, poate, mai  curand decat credem – că Israelul poate conta doar pe sprijinul Înaltului YHWH – care nu eșuează, pentru că – Psalmul 121:1-5 . spune :
Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul?
Ajutorul îmi vine dela YHWH, care a făcut cerurile şi pămîntul.
Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte, nu va dormita.
Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel.
YHWH este Păzitorul tău, YHWH este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă.   Shalom Israel !!!

Biblia

Sfanta Scriptura

Pentru un Credincios, Biblia, este foarte importanta in a gasi Calea vietii,si are ca scop sa ne ajute in intarirea Credintei in Sfanta Scriptura pentru-ca ea este Cuvantul lui YHWH.

Biblia a fost data omului de YHWH  pentru al descoperi pe Mesia ,fiul lui YHWH unicul mantuitor.
Mesia i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine. (Ioan 14:6)
Mesia este Inceputul si Sfarsitul.
Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. (Ioan 5:39)

Toată Scriptura este însuflată de YHWH şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,pentruca omul lui YHWH să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. (2 Timotei 3:16-17)

Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui YHWH, căci, pentru el, sînt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentrucă trebuiesc judecate duhovniceşte.
Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuş nu poate fi judecat de nimeni. 
(1 Corinteni 2:14-15)

Căci nici o proorocie n’a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela YHWH, mînaţi de Duhul Sfînt. (2 Petru 1:21)

Căci Cuvîntul lui YHWH este viu şi lucrător, mai tăietor decît orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pînă acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gîndurile inimii. (Evrei 4:12)  Shalom !!!

Cele 10 Porunci in Vechiul si Noul Testament

In Toata Biblia,cele 10 Porunci sunt unice

Au fost texte unice vorbite direct de Dumnezeu poporului sau

1Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, şi a zis:

Au fost texte unice scrise, direct cu degetul lui Dumnezeu.

18 Când a isprăvit Domnul de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele două table ale mărturiei, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu. Exod 31:18

Noul Testament reafirmă toate principiile conţinute în Cele Zece Porunci, pentru creştinii în Noul Legământ. Conduita morala pentru toate vârstele şi naţiunile se bazează pe principii într-un mod unic de către Dumnezeul lui Israel.
Cele Zece Porunci  date de Dumnezeu şi sunt descrise în Exodul 20:3-17  în textul de mai jos, sunt redate  Noul Testament. Acest lanţ de pasaje, arată că principiile celor Zece Porunci, sunt încorporate în relaţia noastră cu Dumnezeu în contextul Noului Legământ,  făcut posibil prin credinţa în Iisus Hristos.

Porunca 1a

3Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. (Exod 20:3)

37Isus i-a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.”
38″Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.  (Matei 22:37,38)
6Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi. (Efeseni 4:6)

Porunca 2a

4Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

5Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,   (Exod 20:4,5)

2Cunoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea că iubim pe Dumnezeu şi păzim poruncile Lui. (1 Ioan 5:2)
29Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meşteşugirea şi iscusinţa omului.  (Faptele Apostolilor 17:29)
24Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.” (Ioan 4:24)

Porunca 3a

7 Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit  pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. (Exod 20:7)

34Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;  (Matei 5:34,35)
35nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.  cel ce va lua în deşert Numele Lui.
9Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; (Matei 6:9)

Porunca 4a

8 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.

9Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
10Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
11Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. (Exod 20:8-11)
27Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;
28aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.” (Marcu 2:27,28)
4Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.”
Ramane, dar, o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. (Evr.4:4,9)

Porunca 5a

12Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.Exod 20:12

1Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.
2″Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă –
3″ca să fii fericit, şi să trăieşti multă vreme pe pământ.”   (Efeseni 6:1-3)

Porunca 6a

13Să nu ucizi.   (Exod 20:13)

15Oricine urăşte pe fratele său, este un ucigaş; şi ştiţi că nici un ucigaş n-are viaţa veşnică rămânând în el. (1 Ioan 3:15)

Porunca 7a

14Să nu preacurveşti.  (Exod 20:14)

9Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,   (1 Corinteni 6:9)
4Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. (Evrei 13:4)

Porunca 8a

15Să nu furi. (Exod 20:15)

28Cine fura, să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit. (Efeseni 4:28)

Porunca 9a

16Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. (Exod 20:16)

9Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, (Coloseni 3:9)

Porunca 10a

17Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.   (Exod 20:17)

15Apoi le-a zis: „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.” (Luca 12:15)
5De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli. (Coloseni 3:5)

Putem vedea inca doua texte in noul testament  unde scrie despre porunci:

17El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: ,Ce bine?’ Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.”
18″Care?” I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: „Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;
19să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta”; şi: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”  (Mat.19:17-19)

8Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii: căci cine iubeşte pe alţii, a împlinit Legea.
9De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti”, şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
10Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.   (Romani 13:8-10) Amin!!!